|
Popular Keywords: old books, old book, cook books, poetry, find books, travel books, book search, bargain books, cheap books, inexpensive books, book compare, book comparison, comics, books and collectibles book, books, new books, new book, used books, used book, rare books, rare book, second hand books, second hand book, out of print books, out of print book, textbooks, used textbooks, cheap textbooks, college textbooks
Românime
Românimea reprezintă totalitatea vorbitorilor de limbă română, indiferent de locul de pe Pământ în care se află.
Principalele grupuri vorbitoare de limbă română sunt cel moldovean şi cel român. Grupul moldovean tinde să identifice limba română cu o aşa-numită limbă moldovenească, a cărei existenţă este contestată. Înainte de cedarea Basarabiei de către România, nu exista o asemenea limbă, însă din nevoia de individualizare a fiecărei ţări, printre care şi Republica Moldova (mai precis din motive politice), s-a recurs la crearea acestei limbi.
Vorbitorii de română trăiesc în spaţiul carpato-danubiano-pontic însă există şi un număr mare de emigranţi de origine românească şi moldoveană, care s-au stabilit în Europa de vest şi America de Nord.
În România, toţi vorbitorii de limbă română sunt consideraţi a fi de naţionalitate română. În Republica Moldova, vorbitorii de limbă română s-au declarat la recensăminte moldoveni. În Voivodina toţi vorbitorii de limbă română sunt români ca naţionalitate, iar pe Valea Timocului vlahi. Ucraina este singurul stat care recunoaşte atât minoritatea română cât şi cea moldoveană. În Bucovina ucraineană trăiesc atât români cât şi moldoveni (în proporţii aproximativ egale, împreună cca. 20%), în Regiunea Odessa numai moldovenii sunt o minoritate importantă iar în Transcarpatia trăieşte un grup de români (aproximativ 2%). În Ungaria, ţara care oferă cele mai multe drepturi minorităţii româneşti, toţi vorbitorii de română sunt de naţionalitate română.
Deşi româna este limbă oficială doar în România, Republica Moldova şi Provincia Autonomă Voivodina şi deci numai aici îi sunt garantate drepturi depline de utilizare, autorităţile din ţările din "Românime" oferă anumite drepturi şi reprezentanţilor minorităţilor româneşti şi moldoveneşti din alte ţări.
Drepturile vorbitorilor de română sunt cel mai bine reprezentate aici. Româna este singura limbă oficială, vobită ca limbă maternă de aproape 90% din populaţie. Sistemul de învăţământ, presa, administraţia pubică, puterile executivă, legislativă şi judecătorească pot fi accesate toate în limba română.
Republica Moldova este de asemenea un loc în care limba română (moldovenească) este protejată. Româna este singura limbă oficială, vorbită de cca. 65% din populaţie, cu toate că rusa are un statut generic în Constituţie care îi conferă aceleaşi drepturi cu limba română. Sistemul de învăţământ, presa, administraţia pubică, puterile executivă, legislativă şi judecătorească pot fi accesate toate în limba română.
În Voivodina, româna a devenit destul de recent limbă oficială, motiv pentru care există anumite probleme în sincronizarea organelor puterii. Alte dificultăţi sunt provocate de numărul mic de membrii ai minorităţii româneşti (în jur de 30.000). Deşi în trecut învăţământul în limba maternă pentru minoritarii români a putut fi asigurat în mai multe instituţii şcolare, în prezent numărul s-a redus la câteva zeci de şcoli generale şi 2 licee. La nivel superior se studiază în limba română doar limba şi literatura română la Universitatea din Novi Sad, însă în prezent 800 de români din Voivodina studiază în limba maternă la universităţile din România. Presa scrisă este reprezentată de un săptămânal (Libertatea) şi o revistă (Tradiţia). Câteva posturi de radio transmit programe în limba română, printre care se numără Radio Novi Sad şi Multiradio. Zilnic se transmite un jurnal de 15 minute la TV Novi Sad 2. Există câteva case de editură în limba română, precum şi câteva teatre de amatori. Anual se organizează festivale pentru promovarea obiceiurilor româneşti. Proiecte de viitor includ şi construirea unui Muzeu al Spiritualităţii Româneşti la Torac (Begheiţi). Minoritatea românească este concentrată în judeţul Banatul de Sud, unde reprezintă a doua naţionalitate, prima fiind cea sârbă (cca. 10%).
Vezi şi: Statutul românilor din Voivodina
Minoritatea românească din Ungaria strânge 40.000 de oameni, şi datorită calităţii Ungariei de stat de drept (garantat prin aderarea la Uniunea Europeană) aici românilor le sunt oferite drepturi depline. Presă scrisă (Foaia) şi audio-vizuală (Radio-Televiziunea Maghiară) au ramuri în limba română, iar învăţământul se bucură de un liceu cu predare în limba română, "Nicolae Bălcescu" (la Gyula). Se realizează deseori schimburi de experienţă prin care elevii pot vizita România, iar, în plus, statul român oferă după absolvire burse acestor elevi pentru a studia la universităţile din România (în special Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca).
Principalele comunităţi de vorbitori de română sunt concentrate în regiunile Cernăuţi, Odessa şi Transcarpatia. În regiunea Cernăuţi, ţinând cont că minorităţile românească şi moldovenească strâng aproape 200.000 de membrii, învăţământul şi presa (presă scrisă, radio şi televiziune) sunt disponibile în limba româna. Membrii comunităţii româneşti se pot adresa anumitor instituţii în română (22% din localităţi au primari români sau moldoveni). Au existat şi câteva proiecte de oficializare a limbii române.
În Transcarpatia, minoritatea română se bucură de instituţii de învăţământ şi presă (printre care şi programe de radio) în limba română.
În Odessa există programe de radio în limba română şi instituţii de învăţământ cu predare în limba română, însă drepturile moldovenilor care reprezintă o minoritate importantă aici nu sunt respectate în totalitate.
La 28 mai 1999 s-a deschis la Cernăuţi un consulat al României. Pentru prima oară România a deschis un consulat la Cernăuţi în 1892 (Austro-Ungaria), care s-a desfiinţat însă ulterior în 1916 datorită alipirii Bucovinei de nord la România. În prezent Romeo Sandulese este consulul României la Cernăuţi.
Vlahilor din Valea Timocului, vorbitori de limbă română, nu le sunt conferite drepturi deşi numără aproximativ 40.000 de oameni conform recensământului din 2002, cu mult mai mult faţă de românii din Voivodina. În unele declaraţii ale guvernului sârb se recunoaşte că "membri ai acestei populaţii, fără îndoială, au caracteristici asemănătoare cu cele româneşti, iar limba şi folclorul conduc spre varianta originii lor româneşti. Reprezentanţii minorităţii vlahe susţin originea lor română", însă încă se face o diferenţă majoră între cele două grupuri etnice. Vlahii locuiesc în patru judeţe de lângă graniţa cu România şi anume Branicevo, Pomoravlje, Bor şi Zajecar. Conform recensământului amintit mai sus vlahii constituie o minoritate reprezentativă în plasele Kucevo (28,3%), Boljevac (26,7%), Zagubica (22,4%), Bor (18,2%), Majdanpek (12,2%), Petrovac (10,9%), Golubac (9,9%), Negotin (7,5%), Zajecear (4,8%). România încearcă de un timp încoace să deschidă un consulat la Bor, însă autorităţile sârbe nu au permis acest lucru.
Teritorii
Ţări în care româna este limbă oficială
Românimea (Israelul nu este inclus)
Ţări în care româna este o limbă importantă
Alte teritorii
Grupuri vorbitoare de limbă română
Situaţia vorbitorilor de română
România
Republica Moldova
Voivodina
Ungaria
Ucraina
Valea Timocului
Vezi şi
Legături externe
